sâmbătă, 7 iulie 2012

Teste Radioamatori





Descriere
Cartela telefonica este în prezent, ceva banal. O folosim atunci când dorim sa realizam convorbiri telefonice de la un telefon public. Pe cartela exista un credit preplatit, iar când acest credit s-a epuizat, cartela telefonica nu mai are nicio întrebuintare. 




Pur si simplu cartela se arunca la “gunoi”. Cu putina imaginatie, cartela telefonica - cu sau fara credit - poate fi utilizata ca cheie electronica. De exemplu, o putem utiliza într-un sistem electronic care limiteaza accesul persoanelor într-un anumit loc, cum ar fi controlul accesului într-o cladire sau armarea si dezarmarea unui sistem de alarma. Si exemplele pot continua. Cartela de telefon este de fapt o memorie EEPROM (Electrically Erasable Programmable Read-Only Memory) cu o capacitate totala de 128 de biti. Aceasta memorie poate fi citita serial, bit cu bit. Primii 64 de biti sunt folositi pentru identificarea cartelei: compania de telefoane (Romtelecom in cazul nostru), numarul de serie, fabricantul cartelei, anul emiterii si tipul de cartela. Acesti 64 de biti identifica în mod unic o cartela. Numerele de serie ale cartelelor sunt distincte, adica nu pot exista doua cartele cu acelasi continut ai celor 64 de biti. Deci, în concluzie, putem folosi o cartela telefonica pe post de “cheie”, folosindu-ne de informatia celor 64 de biti .

Circuitul se poate folosi într-un sistem de tip control acces. Se pot utiliza pe post de “cheie” pana la sase cartele telefonice fara credit (sunt bune si cele care mai au credit). Principala componenta a aplicatiei este microcontrolerul PIC 12F629. Pentru a putea citi datele de pe o anumita cartela, microcontrolerul este interfatat cu un cititor de cartele. Cartela ce urmeaza a fi recunoscuta se introduce în cititor, iar microcontrolerul citeste datele de pe cartela si le compara cu datele memoratate anterior. Circuitul este prevazut cu un buton pentru stergerea memoriei, astfel putandu-se memora alte cartele, ori de cate ori se doreste. Cartela recunoscuta are ca rezultat anclansarea releului. La rândul lui, releul comanda functia pentru care este utilizat: actionarea unei yale electromagnetice, armare si dezarmarea sistemului de alarma, control acces interfon etc.). Releul ramâne anclansat atât timp cât cartela valida este în cititor.

Date tehnice
     Tensiunea de alimentare: 5V
     Se pot memora maxim 6 cartele
     Buton stergere memorie, ptr. rememorarea cartelelor
     LED indicator pentru cartela valida in cititor
     Iesire releu: 0,5 A, N.O.
     Dimensiune PCB: 4 cm x 4,1 cm



SUBIECTE TEST


NOŢIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO


CONDUCTIBILITATE

01A11/  Rigiditatea dielectricilor reprezinta calitatea unui izolator de a rezista la:
1) O sarcina electrica mare.
2) Un flux electric mare.
3@ Un câmp electric mare.
4) O inductie electrica mare.
02C11/  Purtatorii de sarcina numiti "goluri" sunt produsi într-un semiconductor intrinsec când:
1) Electronii sunt îndepartati din cristale.
2) Electronii sunt complet îndepartati din reteua cristalina.
3@ Electronii sunt excitati din banda de valenta în banda de conductie, peste banda interzisa.
4) Nici unul din raspunsurile precedente nu este adevarat.
03A11/  Ce sunt materialele conductoare?
1@ Materiale ce contin în structura lor electroni liberi care se pot deplasa în interior.
2) Materiale care permit deplasarea electronilor numai în conditii speciale.
3) Metale, electroliti si uleiuri minerale.
4) Nici unul din raspunsurile precedente nu este corect.
04B11L/  Ce curent circula printr-o rezistenta de 10 kΩ când la capetele acesteia se aplica o tensiune continua de 15 V:
1) 150mA.    2)15mA.
3@1,5mA.    4) 0,15mA
05B11L/  Ce curent circula printr-o rezistenta de 1 kΩ când la capetele acesteia se aplica o tensiune continua de 15 V:
1) 150mA.    2@15mA.
3)1,5mA.      4) 0,15mA
06B11/ Diferenta de potential de la capetele unui conductor prin care circula curent electric se numeste:
1) Inductie electromagnetica.

2) Rezistivitate.
3@ Tensiune electrica.
4) tensiune magnetomotoare.
07A11/ Ce este curentul electric?
1) Diferenta de potential între capetele unui conductor.
2@ Transportul electronilor liberi printr-un conductor.
3) Capacitatea unei baterii de a elibera energie electrica.
4) Nici unul din raspunsurile precedente nu este adevarat.
08A11/ Cum se numeste unitatea de masura pentru tensiunea electrica?
1) Amper.     2@ Volt.
3) Henry.      4) Farad.
09A11/ Care marime electrica se masoara în Watt?
1) Energia.    2@ Puterea.
3) Capacitatea.        4) Lucrul mecanic.
10B11/  Câta energie electrica consuma un receptor cu puterea absorbita de 200 W care functioneaza continuu 5 ore?
1)1500 Vah. 2@1 kWh.
3) 2000 Wh. 4) 437 J.
11C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 12V. Daca R1=150Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
1@ 100Ω      2) 200Ω
3) 300Ω                 4) 400Ω
12C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 12V. Daca R1=650Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω                 2@ 200Ω
3) 300Ω                 4) 400Ω
13C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 12V. Daca R1=400Ω, R2=600Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω                 2@ 200Ω
3) 300Ω                 4) 400Ω
14C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 24V. Daca R1=400Ω, R2=600Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω                 2@ 200Ω
3) 300Ω                 4) 400Ω
15C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 24V. Daca R1=1500Ω, R2=500Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω                 2) 200Ω
3) 300Ω                 4@ 400Ω
16C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 24V. Daca R1=800Ω, R2=1200Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω                 2) 200Ω
3) 300Ω                 4@ 400Ω
17D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 12V. Daca R1=1,5Ω, R2=3,5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipata pe R3?
1) 1W                    2) 2W
3) 3W                    4@ 4W
18D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 12V. Daca R1=15Ω, R2=5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipata pe R3?
1@ 1W                  2) 2W
3) 3W                    4) 4W
19D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 12V. Daca R1=3Ω, R2=7Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipata pe R3?
1) 1W                    2@ 2W
3) 3W                    4) 4W
20D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate în serie la o sursa ideala de 24V. Daca R1=5Ω, R2=15Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este puterea disipata pe R3?
1) 1W                    2) 2W
3) 3W                    4@ 4W
21A11/ Dublarea tensiunii la bornele unei rezistente va produce o putere disipata:
1) De 1,41 ori mai mare. 2) De 2 ori mai mare.
3) De 3 ori mai mare.        4@.De 4 ori mai mare.
22A11/ Daca tensiunea la bornele unui rezistor se mentine constanta, dar rezistenta sa creste de doua ori, cum se modifica puterea disipata?
1) Se dubleaza.                 2) Ramâne aceiasi.
3@ Se înjumatateste.        4) Scade de 1,41 ori.
23B11K/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V. Ce valoare trebue sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze în regimul sau nominal?
1)70Ω                    2@ 100Ω
3) 140Ω                 4) 200Ω
24B11K/ Un bec de 50 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala  de 200V. Ce valoare trebue sa aiba aceasta rezistenta pentruca becul sa functioneze în regimul sau nominal?
1)70Ω                    2) 100Ω
3) 140Ω                 4@ 200Ω
25B11K/ Un bec de 200 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V. Ce valoare trebue sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze în regimul sau nominal?
1@50Ω                  2) 100Ω
3) 150Ω                 4) 200Ω
26C11K/ Un bec de 20 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala  de 200V. Ce valoare trebue sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze în regimul sau nominal?
1@ 500Ω               2) 1000Ω
3) 1500Ω               4) 2000Ω
27C11K/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala  de 200V. Ce valoare trebue sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze în regimul sau nominal?
1) 500Ω                 2@ 1000Ω
3) 1500Ω      4) 2000Ω
28A11L/  Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 100Ω se realizeaza o putere disipata de 100 W?
1) 0,125A              2) 0,25A
3) 0,5A                            4@ 1A
29C11L/  Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 10kΩ se realizeaza o putere disipata de 100 W?
1@ 0,1A                2) 0,125A
3) 0,15A                4) 0,2A
30B11L/  Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 500Ω se realizeaza o putere disipata de 5 W?
1@ 0,1A                2) 0,125A
3) 0,15A                4) 0,2A
31B11L/  Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 100Ω puterea disipata de aceasta este de 100 W?
1) 50V                   2@ 100V
3) 150V                 4) 200V
32C11L/  Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 10KΩ puterea disipata de aceasta este de 100 W?
1) 250V                 2) 500V
3) 750V                 4@ 1000V
33C11L/  Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 500Ω puterea disipata de aceasta este de 5 W?
1@ 50V                 2) 100V
3) 150V                 4) 200V
34A11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza în regimul sau nominal?
1) 10 W                 2) 50 W
3) 75 W                 4@ 100 W
35B11M/ Un bec de 25 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala  de 30V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza în regimul sau nominal?
1) 10 W                 2@ 50 W
3) 75 W                 4) 100 W
36B11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 300V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza în regimul sau nominal?
1) 50 W                 2) 100 W
3) 150 W      4@ 200 W
37A11M/ Un bec de 75 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala  de 20V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza în regimul sau nominal?
1) 10 W                 2) 50 W
3@ 75 W      4) 100 W
38B11M/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala  de 60V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza în regimul sau nominal?
1) 10 W                 2@ 50 W
3) 75 W                 4) 100 W
39B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=50Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cât este puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
1) P2=1 W             2@ P2=2 W
3) P2=5 W             4) P2=10 W
40B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=20Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa cu rezistenta interna Ri=150Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cât este puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
1) P2=1 W    2) P2=2 W
3@ P2=5 W  4) P2=10 W
41C11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=100Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=100 W, cât este puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
1) P2=1 W             2) P2=2 W
3) P2=5 W             4@ P2=10 W
42C11M/ Doua rezistente (R1=500Ω si R2=50Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=1 W, cât este puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
1) P2=1 W             2) P2=2 W
3) P2=5 W             4@ P2=10 W
43B11M/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa cu rezistenta interna Ri=100Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=1 W, cât este puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
1) P2=1 W             2@ P2=2 W
3) P2=5 W             4) P2=10 W
44A11/ Cum se numeste cea mai mica tensiune care provoaca trecerea unui curent electric printr-un izolator?
1) Tensiunea de avalansa.
2) Tensiunea anodica.
3@ Tensiunea de strapungere.
4) Tensiunea de Zenner.
45B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ωsunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,1A, cât este curentul I2 prin R2?
1) I2=0,1A             2@ I2=0,2A
3) I2=0,3A             4) I2=0,4A
46B11N/ Doua rezistente (R1=150Ω si R2=50Ωsunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,1A, cât este curentul I2 prin R2?
1) I2=0,1A             2) I2=0,2A
3@ I2=0,3A           4) I2=0,4A
47B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=400Ωsunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,4A, cât este curentul I2 prin R2?
1@ I2=0,1A           2) I2=0,2A
3) I2=0,3A             4) I2=0,4A
48B11N/ Doua rezistente (R1=50Ω si R2=150Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,6A, cât este curentul I2 prin R2?
1) I2=0,1A             2@ I2=0,2A
3) I2=0,3A             4) I2=0,4A
49C11N/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=500Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=10 W, cât este curentul I2 prin rezistenta R2?
1@ I2=0,1A 2) I2=0,2A
3) I2=0,3A   4) I2=0,4A
50C11N/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=125Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=10 W, cât este curentul I2 prin rezistenta R2?
1) I2=0,1A             2) I2=0,2A
3) I2=0,3A             4@ I2=0,4A
51C11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=1 W, cât este curentul I2 prin rezistenta R2?
1) I2=0,1A             2@ I2=0,2A
3) I2=0,3A             4) I2=0,4A
52C11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=200Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=16 W, cât este curentul I2 prin rezistenta R2?
1) I2=0,1A             2@ I2=0,2A
3) I2=0,3A             4) I2=0,4A
53D11P/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=500Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=10 W, cât este curentul Is debitat de sursa?
1@ Is=        0,3A   2) Is=0,4A
3) Is= 0,5A            4) Is=0,6A
54D11P/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=125Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=10 W, cât este curentul Is debitat de sursa?
1) Is= 0,3A            2) Is=0,4A
3) Is= 0,5A            4@ Is=0,6A
55D11P/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=1 W, cât este curentul Is debitat de sursa?
1@ Is=0,3A           2) Is=0,4A
3) Is= 0,5A            4) Is=0,6A
56D11P/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=200Ω) sunt legate în paralel si alimentate împreuna de la o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=16 W, cât este curentul Is debitat de sursa?
1) Is= 0,3A            2) Is=0,4A
3) Is= 0,5A            4@ Is=0,6A
57A11R/ Câti micro Amperi corespund unui curent de 0,00002A?
1) 0,2μA                2) 2μA
3@ 20μA               4) 200μA
58A11R/ Câti micro Amperi corespund unui curent de 0,0002 mA?
1@ 0,2μA              2) 2μA
3) 20μA                 4) 200μA
59A11R/ Câti Amperi corespund unui curent de 2mA?
1) 0,0002A             2@ 0.002A
3) 0.02A                4) 0,2A
60A11R/ Câti Amperi corespund unui curent de 200μA?
1@ 0,0002A           2) 0.002A
3) 0.02A                4) 0,2A
61A11S/ Câti Volti corespund unei tensiuni de 100μV?
1) 0,000001V                   2) 0,00001V
3@ 0,0001V           4) 0,001V
62A11S/ Câti Volti corespund unei tensiuni de 10μV?
1) 0,000001V         2@ 0,00001V
3) 0,0001V   4) 0,001V
63A11S/ Câti Volti corespund unei tensiuni de 1μV?
1@ 0,000001V       2) 0,00001V
3) 0,0001V   4) 0,001V
64A11S/ Câti Volti corespund unei tensiuni de 0,1mV?
1) 0,000001V         2) 0,00001V
3@ 0,0001V 4) 0,001V

SURSE DE ELECTRICITATE

01A12/ Capacitatea electrica a unei baterii reprezinta:
1@ Produsul dintre curentul debitat pe o sarcina si timpul cât acest curent poate fi debitat.
2) Cantitatea de sarcina electrica dintr-un acumulator.
3) Calitatea unei baterii de a acumula sarcina electrica.
4) Proprietatea bateriei de a se comporta ca un condensator.
02C12/ Curentul electric prin interiorul unei surse care debiteaza o putere oarecare circula:
1) De la plus (+) spre minus (-).
2@ De la minus (-) spre plus (+).
3) În ambele sensuri - dupa caz.
4) Nici unul din raspunsurile precedente nu este complect.
03B12/ Tensiunea în sarcina  la bornele unui acumulator:
1) Creste cu cresterea rezistentei interne.
2@ Scade cu cresterea rezistentei interne.
3) Este independenta de rezistenta interna.
4) Nici unul din raspunsurile precedente nu este corect.
04B12/ Tensiunea la bornele unei surse electrice reale este egala cu tensiunea electromotoare atunci când:
1@ Curentul debitat pe sarcina este nul.
2) Curentul debitat pe sarcina este.mai mare decât valoarea optima.
3) Curentul debitat pe sarcina este mai mic decât valoarea optima.
4) Curentul debitat pe sarcina este egal cu valoarea optima.
05A12/ Care este unitatea de masura a capacitatii unui acumulator?
1) Coulomb. 2@ Amperora.
3) Farad.      4) Joulle.
06B12J/ Acumulatorul acid are tensiunea electromotoare de:
1) Aproximativ 0,6V          2) Aproximativ 1,2 V.
3) Aproximativ 1,5V.         4@ Aproximativ 2V.
07B12J/ Acumulatorul alcalin are tensiunea electromotoare de:
1) Aproximativ 0,6V          2@ Aproximativ 1,2 V.
3) Aproximativ 1,5V.         4) Aproximativ 2V.
08B12K Tensiunea la bornele unei baterii scade de la 9V la mersul în gol, pâna la 4,5V când debiteaza pe o sarcina de 10Ω. Cât este rezistenta interna a bateriei Ri ?
1) Ri=0,45Ω. 2) Ri=0,9Ω.
3) Ri=4,5Ω.  4@ Ri=10Ω.
09C12K O baterie are la borne o tensiune de 9V când nu debiteaza curent si de 4,5V când debiteaza un curent de 100mA. Cât este rezistenta sa interna Ri?
1) Ri=4,5Ω.  2) Ri=9Ω.    
3@ Ri=45Ω. 4) Ri=90Ω.
10C12K O baterie de acumulatoare are o tensiune de mers în gol de 24V, dar la un curent în sarcina de 1A, tensiunea la bornele sale scade la 22V. Cât este rezistenta interna echivalenta abateriei?
1) Ri=0,1Ω.  2) Ri=0,2Ω.
3) Ri=1Ω.     4@ Ri=2Ω.
11C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=12V si cu rezistenta interna Ri=2Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valori ale acesteia se obtine curentul maxim la borne?
1@ Rs=0Ω             2) Rs=1,2Ω
3) Rs=2Ω               4) Rs=12Ω
12A12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E si cu rezistenta interna Ri, se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obtine puterea maxima pe sarcina?
1) Rs=Ri/2             2@ Rs=Ri
3) Rs=2Ri              4) Rs=4Ri
13C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Cât este puterea maxima PM ce se poate obtine pe sarcina prin reglajul lui Rs?
1) PM=1 W             2@ PM=5 W
3) PM=10 Wi                    4) PM=50 W
14C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Penru ce valoare a acesteia se obtine prin borne un curent de 2A?
1@ Rs=0Ω.   2) Rs=1Ω.
3) Rs=5Ω.    4) Rs=10Ω.
15C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Penru ce valoare a acesteia se obtine prin borne un curent de 1A?
1) Rs=0Ω               2) Rs=1Ω
3@ Rs=5Ω             4) Rs=10Ω
16C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Cât este puterea maxima PM ce se poate obtine pe sarcina prin reglajul lui Rs?
1) PM=5 W    2) PM=10 W
3@ PM=20 W          4) PM=50 W
17C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Penru ce valoare a acesteia se obtine prin borne un curent de 4A?
1@ Rs=0Ω             2) Rs=1Ω
3) Rs=5Ω               4) Rs=10Ω
18C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Penru ce valoare a acesteia se obtine prin borne un curent de 2A?
1) Rs=0Ω               2) Rs=1Ω
3@ Rs=5Ω             4) Rs=10Ω

CÂMPUL ELECTRIC

01B13J/ Liniile de forta ale câmpului electric produs de o sarcina electrica punctiforma pozitiva sunt dispuse:
1) Radial, îndreptate spre interior.
2@ Radial, îndreptate spre exterior.
3) Circular, în sensul filetului "dreapta".
4) Circular, în sensul filetului "stânga".
02B13J/ Liniile de forta ale câmpului electric produs de o sarcina electrica punctiforma negaitiva sunt dispuse:
1@ Radial, îndreptate spre interior.
2) Radial, îndreptate spre exterior.
3) Circular, în sensul filetului "dreapta".
4) Circular, în sensul filetului "stânga".
03C13/ Considerând omogen câmpul electric dintre armaturile unui condensator plan, putem deduce ca intensitatea E a acestuia este:
1@ E=U/d [V/m].   2) E=Q/d [C/m].
3) E=Q/U [C/V].     4) E=Q.V [C.V].
(Unde U si Q sunt diferenta de potential, respectiv sarcina electrica pe armaturi, iar d este distanta între acestea )
04C13/ Sensul fortei Coulombiene depinde de:
1) Valoarea permitivitatii dielectrice.
2@ Polaritatea sarcinilor.
3) Semnul diferentei de potential.
4) Nici unul din raspunsurile precedente nu este complect.
05A13J În ce unitati de masura se exprima energia stocata în câmp electrostatic?
1) Coulombi. 2@ Jouli.
3) Wati.                  4) Volti.
06A13/ Cât este (aproximativ) permitivitatea dielectrica relativa a aerului?
1) μ=0,66              2@ μ=1
3) μ=1,5                          4) μ=2
07A13J/ În ce unitati de masura se exprima energia stocata într-un condensator?
1) Volti.                 2) Coulombi.
3) Wati.                  4@ Wati.secunda
08A13J/ În ce unitati de masura se exprima energia stocata într-un condensator?
1) Coulombi. 2@ Jouli.
3) Wati.                  4) Volti.

CÂMPUL MAGNETIC

01A14/ Câmpurile magnetice pot fi produse:
1) Numai de magneti permanenti.
2) Numai de electromagneti.
3@ De magneti permanenti si electromagneti.
4) Nici unul din raspunsurile precedente nu este complect.
02C14/ Actiunea magnetica se transmite prin:
1) Magneti permanenti.               2) Electromagneti
3) Curent electric.             4@ Câmp magnetic.
03B14/ Câmpul magnetic creat de o bobina are liniile de câmp:
1@ închise.   2) deschise.
3) paralele.   4) concurente.
04B14/ Prin conventie se considera ca sensul unei linii de câmp magnetic este dat de:
1) polul nord geografic.
2) polul sud geografic.
3@ polul nord al acului magnetic.
4). polul sud al acului magnetic.
05D14/ Daca vectorul inductie magnetica B este perpendicular  pe o suprafata data, ce se poate afirma desprefluxul prin aceasta?
1) Este zero. 2) Este minim.
3@ Este maxim.      4) Enunt gresit!
06C14/ Sensul liniilor de câmp magnetic creat de un curent continuu ce parcurge o spira circulara se stabileste folosind:
1) Regula mâinii drepte.
2) Regula lui Oersted.
3) Regula lui Lenz.
4@ Regula burghiului.
07D14/ Se da -o bobina cu doua spire libere (ne fixate pe un suport). Daca prin aceasta circula un curent continuu de valoare considerabila, ce se întâmpla cu cele doua spire?
1) Se rotesc în sensuri opuse.
2) Se rotesc în acelasi sens.
3@ Se atrag reciproc.
4Se resping reciproc.
08B14/ Ce sens are câmpul magnetic în jurul unui conductor parcurs de curent continuu?
1) Acelasi sens cu cel al curentului.
2) Sens opus celui al curentului.
3) Este omnidirectional.
4@ Sensul este dat de regula burghiului.
09B14/ De cine depinde intensitatea câmpului magnetic creat de circulatia unui curent continuu I printr-un conductor cu rezistenta R?
1) De raportul R/I.            2) De raportul I/R.
3) De produsul I.R. 4@ De curentul I.
10A14J În ce unitate de masura se exprima energia stocata în câmp magnetic?
1) Coulomb. 2@ Joule.
3) Watt.                 4) Volt.
11A14/ Cât este (aproximativ) permeabilitatea magnetica relativa a aerului?
1) μr=0,66             2@ μr =1
3) μr =1,5              4) μr =2
12A14J/ În ce unitati de masura se exprima energia stocata în câmp magnetic?
1) Volti.        2) Coulombi.
3) Wati.        4@ Wati.secunda

  CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

01B15/ Undele electromagnetice sunt produse de:
1@ variatia unui câmp electromagnetic.
2) actiunea conjugata a unui magnet si a unei bobine.
3) un. câmp electric si un câmp magnetic care au aceiasi directie
4).actiunea independenta a unui câmp electric si a unui câmp magnetic.
02C15/ Directia de propagare a undei electromagnetice în spatiul liber este:
1) În directia câmpului electric.
2) În directia câmpului magnetic.
3) În planul care contine directiile câmpului electric si magnetic, dupa bisectoarea unghiului dintre acestea doua.
4@ Perpendiculara pe planul care contine cele doua câmpuri.
03B15/ O unda electromagnetica ce se propaga în spatiul liber se caracterizeaza printr-un cîmp electric si unul magnetic, care sunt:
1) În faza si cu aceiasi directie.
2) În aceiasi directie, dar în antifaza.
3) În aceiasi directie, dar cu un defazaj arbitrar între ele.
4@ În faza si perpendiculare unul pe celalalt.
04B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o unda radio polarizata vertical?
1) Câmpul electric este paralel cu suprafata pamântului.
2) Câmpul magnetic este perpendicular pe suprafata pamântului.
3@ Câmpul electric este perpendicular pe suprafata pamântului.
4) Directia de propagare a undei este perpendiculara pe suprafata pamântului.
05B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o unda radio polarizata orizontal?
1@ Câmpul electric este paralel cu suprafata pamântului.
2) Câmpul magnetic este paralel cu suprafata pamântului.
3) Câmpul electric este perpendicular pe suprafata pamântului.
4) Directia de propagare a undei este paralela cu suprafata pamântului.
06B15J/ Ce polarizare are o unda radio în cazul în care câmpul electric este perpendicular pe suprafata pamântului?
1) Circulara.  2) Orizontala
3@ Verticala. 4) Eliptica.
07B15J/ Ce polarizare are o unda radio în cazul în care câmpul magnetic este paralel cu suprafata pamântului?
1) Circulara.  2) Orizontala
3@ Verticala. 4) Eliptica.
08B15J/ Ce polarizare are o unda radio în cazul în care câmpul magnetic este perpendicular pe suprafata pamântului?
1) Circulara.  2@ Orizontala
3) Verticala.  4) Eliptica.
09B15J/ Ce polarizare are o unda radio în cazul în care câmpul electric este paralel cu suprafata pamântului?
1) Circulara.  2@ Orizontala
3) Verticala.  4) Eliptica.

SEMNALE SINUSOIDALE

01A16/ Se stie ca la noi reteaua "casnica" de alimentare electrica (monofazica) are tensiunea nominala de 220V. Aceasta este valorea sa:
1) Instantanee.       2) Amplitudine.
3@ Eficace.            4) Vârf la vârf.
02C16/ Cand se masoara cu voltmetrul de curent alternativ o tensiune sinusoidala, daca pe aparat nu se specifica altfel, ceiace se citeste pe scala este o valoare:
1)De vârf.               2) Vârf la vârf.
2)Medie.                 4@ Eficace.
03C16J/ Cât este (aproximativ) valoarea "vârf la vârf" a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
1) Uvv=0,7V           2) Uvv=1,41V
3) Uvv=1,83V         4@ Uvv=2,28V
04C16J/ Cât este (aproximativ) valoarea eficace a unui semnal sinusoidal cu valoarea "vârf la vârf" Uvv=2V.
1@ Uef=0,7V         2) Uef=1V
3) Uef=1,41V         4) Uef=1,83V
05B16J/ Cât este (aproximativ) valoarea "de vârf" (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
1) Uv=0,7V            2@ Uv=1,41V
3) Uv=1,83V           4) Uv=2,28V
06B16J/ Cât este (aproximativ) valoarea "de vârf" (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea "vârf la vârf" Uvv=2V.
1) Uv=0.7V            2@ Uv=1V
3) Uv=1,41V           4) Uv=1,83V
07A16K/ Se stie ca la noi reteaua  de alimentare electrica are frecventa nominala F=50Hz. În acest caz cât este perioada T în mili secunde (ms)?
1) T=10ms             2@ T=20ms
3) T=50ms             4) T=100ms
08B16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=1kHz?
1) T=0,1ms            2@ T=1ms
3) T=10ms             4) T=100ms
09B16K/ Cât este perioada T în micro secunde (μs) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=1kHz?
1) T=10μs              2) T=100μs
3@ T=1000μs        4) T=10.000μs
10C16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=100kHz?
1) T=0,1ms            2@ T=0,01ms
3) T=0,001ms        4) T=0,0001ms
11C16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=10kHz?
1@ T=0,1ms                    2) T=0,01ms
3) T=0,001ms        4) T=0,0001ms
12C16K/ Cât este perioada T în micro secunde (μs) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=1MHz?
1) T=0,01μs           2) T=0,1μs
3@ T=1μs              4) T=10μs
13B16L/ Cât este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=1μs?
1) F=1kHz.             2) F=10kHz.
3) F=100kHz.         4@ F=1000kHz.
14B16L/ Cât este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=10μs?
1) F=1kHz.             2) F=10kHz.
3@ F=100kHz.       4) F=1000kHz.
15C16L/ Cât este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=0,01ms (mili secunde)?
1) F=1kHz.             2) F=10kHz.
3@ F=100kHz.       4) F=1000kHz.
16C16L/ Cât este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=0,01μs?
1) F=1MHz.            2) F=10MHz.
3@ F=100MHz.       4) F=1000MHz.
17D16L/ Cât este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=1ns (nano secunde)?
1) F=1MHz.  2) F=10MHz.
3) F=100MHz.        4@ F=1000MHz.
18A16L/ Cât este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=20ms (mili secunde)?
1@ F=50Hz.           2) F=100Hz.
3) F=200Hz.           4) F=500Hz.
19A16L/ Cât este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=10ms (mili secunde)?
1) F=50Hz.   2@ F=100Hz.
3) F=200Hz. 4) F=500Hz.
20B16L/ Cât este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=2ms (mili secunde)?
1) F=50Hz.   2) F=100Hz.
3) F=200Hz. 4@ F=500Hz.
21C16/ Care dintre marimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineste ca fiind marimea de curent continuu care produce acelas efect termic?
1) Amplitudinea.     2) valoarea "vârf la vârf."
3) valoarea medie.  4@ valoarea eficace.
22C16/ Care dintre marimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineste ca fiind marimea de curent continuu care produce acelas efect electro chimic (depunere la catod) ca si semnalul sinusoidal pe o singurasemiperioada?
1) Amplitudinea.               2) valoarea "vârf la vârf."
3@ valoarea medie. 4) valoarea eficace.
23B16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca atunci când unul trece din semialternanta pozitiva în cea negativa, celalalt trece din semialternanta negativa în cea pozitiva?
1) f=45 grade.                 2) f=90 grade.
3@ f=180 grade.             4) f=270 grade.
24C16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 10ms (milisecunde)?
1) f=45 grade.                 2) f=90 grade.
3@ f=180 grade.             4) f=270 grade.
25D16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 2,5ms (milisecunde)?
1@ f=45 grade.     2) f=90 grade.
3) f=180 grade.     4) f=270 grade.
26D16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 5ms (milisecunde)?
1) f=45 grade.       2@ f=90 grade.
3) f=180 grade.     4) f=270 grade.
27D16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 15ms (milisecunde)?
1) f=45 grade.       2) f=90 grade.
3) f=180 grade.     4@ f=270 grade.
28E16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 1MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 0,5μs (micro secunde)?
1) f=45 grade.       2) f=90 grade.
3@ f=180 grade.4) f=270 grade.
29E16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 1MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 0,25μs (micro secunde)?
1) f=45 grade.       2@ f=90 grade.
3) f=180 grade.     4) f=270 grade.
30E16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 1MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 0,75μs (micro secunde)?
1) f=45 grade.       2) f=90 grade.
3) f=180 grade.     4@ f=270 grade.
31F16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 0,0125μs (micro secunde)?
1@ f=45 grade.     2) f=90 grade.
3) f=180 grade.     4) f=270 grade.
32F16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 0,025μs (micro secunde)?
1) f=45 grade.       2@ f=90 grade.
3) f=180 grade.     4) f=270 grade.
33F16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 0,05μs (micro secunde)?
1) f=45 grade.                 2) f=90 grade.
3@ f=180 grade.   4) f=270 grade.
34F16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 0,075μs (micro secunde)?
1) f=45 grade.       2) f=90 grade.
3) f=180 grade.     4@ f=270 grade.
35F16M/ Ce defazaj f (în grade) este între doua semnale sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva în cea negativa la interval de 25ns (nano secunde)?
1) f=45 grade.       2@ f=90 grade.
3) f=180 grade.     4) f=270 grade.
36A16 Ce se întelege prin "coeficient de distorsiuni armonice" în cazul unui semnal sinusoidal?
1) Raportul între valoarea eficace a armonicelor pare si cea a celor impare.
2) Raportul între valoarea eficace a armonicelor impare si cea a celor pare.
3@ Raportul între valoarea eficace a armonicelor si valoarea eficace a fundamentalei.
4) Raportul între valoarea eficace a armonicelor si valoarea componentei de curent continuu.

SEMNALE NESINUSOIDALE, ZGOMOT

01A17/ Semnalul din figura alaturata este cunoscut în mod obisnuit ca:
1) Semnal dreptunghiular.
2) Semnal dinte de fierastrau.
3@ Semnal triunghiular.
4) "Riplul" unui redresor.
02B17/ Cum se numeste semnalul periodic ne sinusoidal la care timpul de crestere si cel de revenire difera foarte mult intre ele si nu are palier?
1) Dreptunghiular.   2) trapezoidal
3) Triunghiular.      4@ Dinte de fierastrau
03C17/ Cum sunt distribuite armonicele în spectrul unui semnal în dinte de fierastrau alternat?
1) Numai armonicele multiplu de 4.
2) Numai armonicele pare.
3) Numai armonicele impare.
4@ Toate armonicele.
04C17J/ Un semnal dreptunghiular este încadrat între nivelele 0V si +5V. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul sau?
1) Predomina armonicele multiplu de 4.
2@ Predomina armonicele pare.
3) Predomina armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.
05C17J/ Un semnal dreptunghiular este încadrat între nivelele -5V si +5V. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul sau?
1) Predomina armonicele multiplu de 4.
2) Predomina armonicele pare.
3@ Predomina armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.
06C17J/ Un semnal dreptunghiular este încadrat între nivelele 0V si -5V. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul sau?
1) Predomina armonicele multiplu de 4.
2@ Predomina armonicele pare.
3) Predomina armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.
07C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternantelor pozitive ale unui semnal sinusoidal la nivelul de 50% din valoarea de vârf. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul sau?
1) Predomina armonicele multiplu de 4.
2@ Predomina armonicele pare.
3) Predomina armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.
08C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea simetrica a ambelor semialternante ale unui semnal sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de vârf. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul sau?
1) Predomina armonicele multiplu de 4.
2) Predomina armonicele pare.
3@ Predomina armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.
09C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternantelor negative ale unui semnal sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de vârf. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul sau?
1) Predomina armonicele multiplu de 4.
2@ Predomina armonicele pare.
3) Predomina armonicele impare.
4) Toate armonicele au amplitudini egale.
10B17/ Ce fel de semnale genereaza baza de timp a osciloscoapelor?
1) Dreptunghiular.   2) trapezoidal
3) Triunghiular.      4@ Dinte de fierastrau

SEMNALE MODULATE

01A18/  Ce tip de modulatie este prezentat în figura alaturata?


1@ În amplitudine. 2) În impulsuri.
3) În faza.              4) În frecventa.
02B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat în amplitudine (A3E) daca semnalul modulator are frecventa maxima de 4kHz?
1) 2kHz.       2) 4kHz.
3) 6kHz.       4@ 8kHz.
03B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat în amplitudine (A3E) daca semnalul modulator are frecventa maxima de 3kHz?
1) 2kHz.       2) 4kHz.
3@ 6kHz.     4) 8kHz.
04B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat în amplitudine (A3E) daca semnalul modulator are frecventa maxima de 2kHz?
1) 2kHz.       2@ 4kHz.
3) 6kHz.       4) 8kHz.
05A18K/ Cum se numeste procedura în care amplitudinea, faza, sau frecventa unui semnal sinusoidal de RF este modificata proportional cu un semnal de audio frecventa?
1@ Modulatie         2) Interferenta.
3) Translare.           4) siftare.
06A18K/ Ce se întelege prin "modulatie?
1@ Procedura prin care parametrii unui semnal (purtator) sunt modificati pentru a transmite informatii.
2) Procedura prin care un semnal de audio frecventa este însumat cu unul de frecventa mai mare.
3) Procedura prin care un semnal de audio frecventa este însumat cu unul
care poarta o informatie.
4) Procedura prin care este suprimata purtatoarea unui semnal complex DSB.
07B18/ Ce particularitati ale semnalului F3E îl recomanda pentru traficul local în VHF/UHF?
1) Inteligibilitate buna la semnale slabe.
2@ Fidelitate audio si raport semnal/zgomot bune daca nivelul semnalului este rezonabil.
3) Nu este sensibil la schimbarea polarizarii undelor din cauza reflexiilor de obstacole
4) O foarte buna stabilitate de frecventa a semnalului purtator.
08C18/ Cu ce alt tip de modulatie se aseamana modulatia de faza?
1) Cu modulatia de amplitudine.
2) Cu modulatia cu banda laterala unica.
3) Cu modulatia încrucisata.
4@ Cu modulatia de frecventa.
09C18/ Cu cine este proportionala deviatia de frecventa a unui semnal F3E?
1) Numai cu frecventa semnalului audio modulator.
2) Cu amplitudinea si cu frecventa semnalului audio modulator.
3) Direct proportional cu amplitudinea si invers proportional cu frecventa semnalului audio modulator.
4@ Numai cu amplitudinea semnalului audio modulator.
10A18/ În ce tip de modulatie anvelopa semnalului purtatoarei urmareste fidel amplitudinea semnalului modulator?
1) J3E          2) G3E
3@ A3E        4) G3E
11C18/ Care este avantajul principal al utilizarii semnalului SSB în locul DSB?
1) Se simplifica echipamentul necesar la receptie.
2) Se simplifica echipamentul necesar atât la emisie, cât si la receptie.
3@ Este fructificata mai bine puterea pe care o poate livra emitatorul în regim linear.
4) Se poate obtine un procentaj de modulatie mai ridicat fara o crestere notabila a distorsiunilor.
12A18/ Care dintre urmatoarele emisiuni de amator ocupa banda cea mai îngusta?
1)     Emisiuni MF cu banda îngusta.
2)     Emisiuni cu modulatie de faza.
3)   Emisiuni cu banda laterala dubla.
4@ Emisiuni cu banda laterala unica.
13A18/ Ce componenta a spectrului unei emisiuni A3E este situata în centrul acestuia?
1) Banda laterala inferioara.
2) Subpurtatoarea benzii laterate superioare.
3 Tonul pilot pentru refacerea semnalului.
4@ Purtatoarea neatenuata.
14C18/ Ce se întelege prin "modulatie unghiulara"?
1) Nu exista acest tip de modulatie.
2) Numai modulatia de frecventa.
3@ Modulatia de frecventa sau de faza.
4) Numai modulatia de faza.
15E18/ De care din factorii care urmeaza este influentat direct numarul de componente din spectrul unui semnal MF, daca semnalul de modulatie este pur sinusoidal?
1) Este constant si egal cu 3.
2) Este constant si egal cu 5.
3@ Depinde de indicele de modulatie.
4) Depinde de frecventa de modulatie.
16F18/ În ce conditii din spectrul unui semnal cu modulatie unghiulara cu semnal de modulatie sinusoidal lipseste componenta centrala, cea care exista la semnalul ne modulat?
1) Totdeauna exista aceasta componenta caci este "putatoarea".
2) Numai la anumite rapoarte între frecventa purtatoare si frecventa de modulatie.
3@ Numai la anumite valori ale indicelui de modulatie.
4) Niciodata nu exista aceasta componenta daca semnalul este modulat.

 PUTEREA sI ENERGIA

01B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un amplificator cu puterea utila de 1100w si cu un randament global de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.
1) 6A           2) 8A
3@ 10A        4) 15A
02B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un amplificator cu puterea utila de 110w si cu un randament global de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.
1) I=0,6A              2) I=0,8A
3@ I=1A               4) I=1,5A
03B19K/ Dintre unitatile de masura Joule (J) si Wattsecunda (Ws), care se poate folosi pentru exprimarea energiei electrice?
1) Numai "J".          2) Numai "Ws".
3) Nici una.   4@ Oricare dintre ele.
04B19K/ Exprimati în Ws (Wattsecunde) o energie de 10J (Joulle).
1) 0,47Ws.             2) 4,7Ws
3@ 10Ws               4) 47Ws
05B19K/ Exprimati în J (Joule) o energie de 10 Ws (Wattsecunde).
1) 4,7J.                  2@ 10J.
3) 47J.                   4) 470J.
06D19J/ Ce se întelege prin adaptarea impedantei de sarcina?
(alegeti raspunsul cel mai complect!)
1) Aducerea la rezonanta a perechei: sarcina-impedanta interna generator.
2) Transformarea sarcinei astfel ca în comparatie cu impedanta interna a generatorului partile reactive sa fie egale.
3@ Transformarea într-o valoare egala cu complex-conjugata (imaginea) impedantei generatorului.
4) Aducerea la rezonanta a sarcinei.
10 PROCESOARE DIGITALE DE SEMNAL (DSP)
01D10/ Ce este un processor digital de semnal?
1)     un sistem digital de cautare a semnalelor
2)     un sistem aleatoriu de scanare a semnalelor
3)     un sistem analog de prelucrare a semnalelor
4)     @ un sistem de prelucrare digitalã a semnalelor cu un procesor dedicat


REZISTORUL

01A21/ Care este functia principala a unui rezistor în montajele electronice?
1) Sa stocheze sarcina electrica.
2) Sa previna câmpul magnetic.
3) Sa adapteze o sarcina de impedanta mica la un generator de impedanta mare.
4@ Sa limiteze curentul din circuit.
02A21J/ Ce este un "Ohm"?
1) Unitatea fundamentala pentru admitanta.
2) Unitatea fundamentala pentru susceptanta.
3) Unitatea fundamentala pentru conductanta.
4@ Unitatea fundamentala pentru rezistenta.
03A21J/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea rezistentei?
1) Amper.     2) Volt
3) Joule.       4@ Ohm.
04B21/ Ce influenta are cresterea temperaturii ambiante aupra rezistentei rezistoarelor?
1) Totdeauna creste cu temperatura.
2@ Scade sau creste în functie de coeficientul respectiv de tenperatura.
3) Totdeauna scade cu temperatura.
4) Totdeauna creste cu temperatura la cele bobinate si scade cu temperatura la cele chimice.
05C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa în vid (RPM). Care dintre acestea produczgomot exclusiv termic (ne depinzând de curent)?
1) RVC.        2) RPC.
3@ RPM.      4) RVC si RPC.
06C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa în vid (RPM). Care dintre acestea produc si un zgomot suplimentar "de curent"?
1) RVC.                  2) RPC.
3) RPM.                  4@ RVC si RPC.
07C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa în vid (RPM). Care dintre acestea au componenta capacitiva parazita mare?
1@ RVC.      2) RPC.
3) RPM.        4) RVC si RPC.
08C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa în vid (RPM). Care dintre acestea beneficiaza de o stabilitate în timp buna?
1) RVC.        2) RPC.
3@ RPM.      4) RVC si RPC.
09C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa în vid (RPM). Care dintre acestea se pot fabrica cu toleranta cea mai mica (chiar sub 1%)?
1) RVC.        2) RPC.
3@ RPM.      4) RVC si RPC.
10C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa în vid (RPM). Care dintre acestea se pot fabrica atât cu coeficient de temperarura pozitiv cât si negativ?
1) RVC.                  2) RPC.
3) RPM.                  4@ Toate trei.
11C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa în vid (RPM). Care dintre acestea sunt utilizate cu precadere pentru "montajul de suprafata"(SMD)?
1) RVC.        2) RPC.
3@ RPM.      4) Toate trei.
12C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa în vid (RPM). Care dintre acestea nu se fabrica de obicei la tolerante mici?
1) RVC.                  2) RPC.
3) RPM.                  4@ RVC si RPC.
13B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul curentului?
1) Logaritmic.         2) Exponential.
3@ Liniar.              4) Invers logaritmic.
14B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul tensiunii?
1@ Liniar.              2) Invers logaritmic.
3) Logaritmic.                   4) Exponential.
15B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul volumului în audiofrecventa?
1@ Logaritmic.       2) Exponential.
3) Liniar.                4) Invers logaritmic.

CONDENSATORUL

01D22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E si cu rezistenta interna Ri, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R in serie cu capacitatea ideala C. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?
1) Uc=E.Ri/R          2) Uc=E.Ri/(Ri+R)
3@ Uc=E               4) Uc=E.R/Ri
02C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=500V si cu rezistenta interna Ri=100Ω, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ  in serie cu capacitatea idealaC=100μF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?
1) Uc=50V             2) Uc=100V
3) Uc=250V           4@ Uc=500V
03C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=100V si cu rezistenta interna Ri=1KΩ, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=2KΩ in serie cu capacitatea idealaC=200μF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?
1) Uc=66V             2) Uc=33V
3) Uc=50V             4@ Uc=100V
04C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=250V si cu rezistenta interna Ri=4KΩ, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ in serie cu capacitatea idealaC=100μF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?
1) Uc=50V             2) Uc=100V
3) Uc=125V           4@ Uc=250V
05A22K/ Ce componenta se oate folosi în circuit pentru stocarea energiei în câmp electrostatic?
1) Un transformator de curent.
2) Un transformator de tensiune.
3@ Un condensator.
4) Un inductor " de Leyda".
06A22K/ În ce unitati se masoara energia acumulata într-un condesator?
1) Coulomb.           2) Watt.
3) Volt.                  4@ Joule
07A22L/ Ce este Faradul?
1) Unitatea fundamentala pentru masurarea susceptantei.
2) Unitatea fundamentala pentru masurarea admitantei.
3@ Unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii condensatoarelor.
4) Unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii acumulatoarelor.
08A22L/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii condensatoarelor?
1) Coulomb.           2) Joule.
3@ Farad.              4) Erg.
09C22M/ Un condensator electrolitic de 10000μF este încarcat la tensiunea sa nominala. Care este motivulprincipal pentru care nu este recomandabil sa fie descarcat în regim de scurtcircuit (cu surubelnita de exemplu)?
1) Supratensiunea poate strapunge dielectricului.
2) Se supraîncazeste dielectricul.
3) Se pot deteriora bornele.
4@ Se pot deteriora contactele armaturilor cu bornele
10D22M/ Doua condensatoare electrolitice de 10000μF cu pierderi mici, dar produse de fabricanti diferiti, sunt montate pe rând la iesirea unui redresor. Daca riplul (brumul) obtinut în cele doua situatii este foarte diferit, care poate fi cauza cea mai probabila?
1)@ Rezistentele de contact între armaturi si borne sunt diferite.
2) Cantitatea de lichid continuta de condensatoare este diferita
3) Tensiunile de strapungere sunt diferite.
4) Situatia nu este posibila în practica.
11D22/ Unele modele de condensatoarele cu armaturile rulate (cu hârtie, stiroflex, mylar, etc) au un marcaj la borna conectata cu armatura exterioara. Cum se recomanda a fi folosit acest marcaj?
1) Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential pozitiv.
2@ Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potentialul masei.
3) Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential negativ.
4) Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la un "punct cald" al montajului.
12B22/ Doua condensatoare electrolitice de acelasi tip si cu aceiasi capacitate sunt legate în serie pentru a forma o baterie cu tensiunea de lucru mai mare. Daca ansamblul este conectat la o sursa de curent continuu,în ce relatie se vor gasi tensiunile la bornele condensatoarelor?
1) Cele doua tensiuni vor fi totdeauna egale.
2@ Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mici.
3) Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mari.
4) Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului conectat spre borna pozitiva a sursei.

  BOBINA

01B23/ Ce modificari sufera inductanta L a unei bobine cilindrice fara miez, atunci când i se monteaza un ecran din aluminiu?
1) Daca distanta ecran-bobina este sub cea critica L creste, iar în caz contrar scade.
2) Daca distanta ecran-bobina este sub cea critica L creste.
3) Totdeauna inductanta creste.
4@ Totdeauna inductanta scade.
02B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=10spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este necesar pentru a obtine acordul pe 14MHz?
1@ w=5spire.         2) w=0,7x10=7spire
3) w=20spire          4) w=10x1,4=14spire
03B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=10spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este necesar pentru a obtine acordul pe 3,5MHz?
1) w=5spire. 2) w=0,7x10=7spire
3@ w=20spire        4) w=10x1,4=14spire
04B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=12spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este necesar pentru a obtine acordul pe 21MHz?
1@ w=4spire.         2) w=0,58x12=7spire
3) w=9spire  4) w=1.73x12=21spire
05B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 30MHz este realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=6spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este necesar pentru a obtine acordul pe 10MHz?
1) w=9spire. 2) w=0,58x6=3.5spire
3@ w=18spire        4) w=1.73x6=10,4spire
06C23K/ Ce se întelege prin "frecventa critica" a unei ferite?
1@ Frecventa maxima la care ferita mai poate fi folosita pentru un "Q" rezonabil.
2) Frecventa minima la care ferita mai poate fi folosita pentru un "Q" rezonabil.
3) Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie evitata.
4) Frecventa la care ferita are cel mai coborat "punct Curie", deci trebuie evitata.
07C23K/ Ce se întelege prin "frecventa critica" a unei ferite?
1) Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie evitata.
2) Frecventa la care ferita are cel mai coborât "punct Curie", deci trebuie evitata.
3) Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu est mai mare de 10.
4@ Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu est mai mic de 10.
08B23L/ Cine este parametrul "AL" la un miez toroidat din ferita?
1) Sectiunea transversala a miezului.
2@ Factorul de inductanta al miezului.
3) Factorul de forma al bobinajului.
4) Coeficientul de scapari al miezului.
09C23L/ Cine este parametrul "AL" la un miez toroidat din ferita?
1@ Inductanta unei înfasurari cu o singura spira (în nH).
2).Raportul între permeabilitatea initiala si cea efectiva
3) Coeficientul de scapari al miezului (în %).
4) Factorul de forma al miezului (în cm2/cm).
10C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 2μH. Cât este numarul de spire necesar (w)?
1) w=2spire. 2) w=4spire.
3) w=5spire  4@ W=10spire.
11C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 0,5μH. Cât este numarul de spire necesar (w)?
1) w=2spire. 2) w=4spire.
3@ w=5spire          4) W=10spire.
12C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 0,32μH. Cât este numarul de spire necesar (w)?
1) w=2spire. 2@ w=4spire.
3) w=5spire  4) W=10spire.
13C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 0,08μH. Cât este numarul de spire necesar (w)?
1@ w=2spire.         2) w=4spire.
3) w=5spire  4) W=10spire.
14C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=10nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 1μH. Cât este numarul de spire necesar (w)?
1) w=2spire. 2) w=4spire.
3) w=5spire  4@ W=10spire.
15C23M/ Cât este inductanta L a unei bobine  realizata cu w=10spire pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp ?
1) L=0,08μH.         2) L=0,32μH.
3) L=0,5μH   4@ L=2μH.
16C23M/ Cât este inductanta L a unei bobine  realizata cu w=5spire pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp ?
1) L=0,08μH.         2) L=0,32μH.
3@ L=0,5μH 4) L=2μH.
17C23M/ Cât este inductanta L a unei bobine  realizata cu w=4spire pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp ?
1) L=0,08μH.         2@ L=0,32μH.
3) L=0,5μH   4) L=2μH.
18C23M/ Cât este inductanta L a unei bobine  realizata cu w=2spire pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp ?
1@ L=0,08μH.        2) L=0,32μH.
3) L=0,5μH   4) L=2μH.
19E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=20μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 60μH, iar legate în sens contrar de 20μH. Cât este inductanta mutuala de cuplaj M?
1) M=5μH.    2@ M=10μH.
3) M=15μH.  4) M=20μH.
20E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=20μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 50μH, iar legate în sens contrar de 30μH. Cât este inductanta mutuala de cuplaj M?
1@ M=5μH.  2) M=10μH.
3) M=15μH.  4) M=20μH.
21E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=50μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 140μH, iar legate în sens contrar de 60μH. Cât este inductanta mutuala de cuplaj M?
1) M=5μH.    2) M=10μH.
3) M=15μH.  4@ M=20μH.
22D23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=50μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 130μH, iar legate în sens contrar de 70μH. Cât este inductanta mutuala de cuplaj M?
1) M=5μH.    2) M=10μH.
3@ M=15μH.          4) M=20μH.
23E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=20μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 80μH, iar legate în sens contrar  practic nu prezinta inductanta la borne. Cât este inductanta mutuala de cuplaj M?
1) Imposibil. 2) M=10μH.
3) M=15μH.  4@ M=20μH.
24F23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=50μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 200μH, iar legate în sens contrar  practic nu prezinta inductanta la borne. Cum este cel mai probabil ca sunt realizate cele doua bobinaje?
1) Nu este posibila aceasta realizare deoarece ar însemna un factor de cuplaj supraunitar.
2) Cele doua bobinaje sunt ecranate individual (fiecare separat).
3) Cele doua bobinaje sunt realizate în aer, dar sunt introduse într-un ecran magnetic comun.
4@ Cele doua bobinaje sunt realizate bifilar pe un tor din ferita cu permeabilitate mare.
25F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=20μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 60μH, iar legate în sens contrar de 20μH. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1) K=0,1                2) K=0,2
3) K=0,3                4@ K=0,5
26F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=20μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 50μH, iar legate în sens contrar de 30μH. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1) K=0,2                2@ K=0,25
3) K=0,3                4) K=0,35
27F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=50μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 125μH, iar legate în sens contrar de 75μH. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1) K=0,2                2@ K=0,25
3) K=0,3                4) K=0,35
28F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=50μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 150μH, iar legate în sens contrar de 50μH. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1) Imposibil. 2) K=0,2
3) K=0,3                4@ K=0,5
29F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta în gol), inductantele sunt L1=L2=20μH, dar daca sunt legate în serie în acelasi sens, inductanta rezultata este de 80μH, iar legate în sens contrar  practic nu prezinta inductanta la borne. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1)Imposibil.  2) K=0,5
3@ K=1                 4) K=2


   DISIPAŢIA CĂLDURII

01B27/ De ce de regula radiatoarele din aluminiu sunt eloxate în negru?
1) Din cauza formei complicate, este mai ieftina eloxarea decât vopsirea.
2) Pentru protectie la oxidare, iar eloxarea în negru este mai ieftina decât în alte culori.
3) Din cauza formei complicate,caci eloxarea în negru patrunde mai usor în toate colturile.
4@ Pentru a îmbunatati transmisia caldurii.
02B27/ Daca aveti de montat pe panoul din spate al unui aparat un radiator din aluminiu cu aripioare paralele, cum se recomanda sa fie orientate acestea?
1) Indiferent daca sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna aripioarele sa fie paralele cu latura cea mai mica a panoului.
2) Indiferent daca sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna aripioarele sa fie paralele cu latura cea mai mare a panoului.
3) Totdeauna orizontale pentru un transfer mai bun de caldura.
4@ Totdeauna verticale pentru un transfer mai bun de caldura.
03B27/ Se stie ca la montarea tranzistoarelor de putere pe radiatoare se foloseste o pasta speciala compusa din ulei siliconic si praf fin de alumina. Care este avantajul principal al acestei proceduri?
1@ Se îmbunatateste transmisia termica.
2) Se protejaza suprafata radiatorului contra corodarii electrochimice.
3) Se protejaza suprafata radiatorului contra patrunderii umezelii.
4) Se îmbunatateste izolatia fata de radiator.
04C27/ Cât este în general temperatura maxima permisa în zonele de îmbinare a balonului din sticla cu bornele metalice ale tuburilor electronice de putere (valoare aproximativa)?
1) 80÷100 grade.             2@ 150÷200 grade.
3) 250÷300 grade   4) 300÷450 grade.
05C27/ Cât este în general temperatura maxima permisa a jonctunii unui tranzistor cu siliciu (valoare aproximativa)?
1) 60÷80 grade.               2) 80÷90 grade.
3@ 100÷150 grade 4) 200÷250 grade.
06D27J/ De ce de regula ceramica "de beriliu" (cu oxid de beriliu) folosita în costructia tranzistoarelor sau a tuburilor este colorata în roz?
1) Este culoarea sa naturala.
2) Nu exista nici o regula în acest sens.
3@ Pentru a avertiza utilizatorul ca este periculoasa pentru sanatate.
4) Pentru a avertiza utilizatorul ca poate fi exploatata la temperaturi mai mari.
07D27J/ Care este avantajul principal al utilizarii ceramicei "de beriliu" (cu oxid de beriliu) în costructia tranzistoarelor sau a tuburilor?
1@ Conductibilitatea termica aproape cât a alamei.
2) Rigiditatea dielectrica aproape cât a cuartului.
3) Pe scara duritatii este imediat sub diamant.
4) Spre deosebire de alte materiale ceramice, componentele se realizeaza prin turnare, ca în cazul sticlei.

8.    DIVERSE

01B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator operational în general?

1@ A 2) B
3) C             4) D

02C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "sI" (AND)?
1) A             2@ B
3) C             4) D

03C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "SAU" (OR)?
1) A             2) B
3@ C 4) D
04B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator în general?

1) A             2) B
3) C             4@ D
05B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "si" (AND)?

1@ A           2) B
3) C             4) D

06B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "SEPARATOR" (BUFFER)?
1) A             2@ B
3) C             4) D

07C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "SAU" (OR)?
1) A             2) B
3@ C 4) D
08C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "INVERTOR" (NOT)?

1) A             2) B
3) C             4@ D

09C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "sI-NU" NAND)?
1) A             2@ B
3) C             4) D

10C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "SAU-NU" (NOR)?
1) A             2) B
3@ C           4) D

11B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "si" (and)?
1@ A           2) B
3) C             4) D
12B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "INVERTOR" (NOT)?

1) A             2@ B
3) C             4) D

13B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "SEPARATOR" (BUFFER)?
1) A             2) B
3@ C           4) D

14C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "SAU" (OR)?
1) A             2) B
3) C             4@ D

15B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "sI-NU" (NAND)?
1@ A           2) B
3) C             4) D
16B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "SAU" (OR)?

1) A             2@ B
3) C             4) D

17B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "SAU-NU" (NOR)?
1) A             2) B
3) C             4@ D

18B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "INVERTOR" (NOT)?
1@ A           2) B
3) C             4) D

19B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip "sI" (AND)?
1) A             2) B
3@ C           4) D
20C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si factorul de amplificare μ=30. Cât este rezistenta sa interna Ri?
1) Ri=1kΩ              2) Ri=9kΩ
3@ Ri=10kΩ          4) Ri=90kΩ
21C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=5mA/V si factorul de amplificare μ=30. Cât este rezistenta sa interna Ri?
1) Ri=5kΩ              2@ Ri=6kΩ
3) Ri=10kΩ            4) Ri=12kΩ
22C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si rezistenta interna Ri=3KΩ. Cât este factorul de amplificare μ?
1) μ=6                   2@ μ=9
3) μ=60                 4) μ=90
23C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=4mA/V si rezistenta interna Ri=5KΩ. Cât este factorul de amplificare μ?
1) μ=9                            2) μ=18
3@ μ=20               4) μ=40
24C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna Ri=3KΩ si factorul de amplificare μ=30. Cât este panta S?
1) S=3mA/V           2) S=6mA/V
3 S=9mA/V            4@ S=10mA/V
25C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna Ri=5KΩ si factorul de amplificare μ=30. Cât este panta S?
1) S=3mA/V           2@ S=6mA/V
3 S=9mA/V            4) S=10mA/V


ALIMENTATOARE

01B33J/ Circuitul din figura, considerând valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W, C1=30μF/350V, C2=30μF/350V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:
1@ de tensiune mare si curent mic.
2)de tensiune mica si curent mare.
3) de tensiune si curent mici.
4) de tensiune si curent mari.
02B33J/ Circuitul din figura, considerând valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W, C1=3000μF/35V, C2=3000μF/35V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:


1) de tensiune mare si curent mic.
2)de tensiune mica si curent mare.
3@ de tensiune si curent mici.
4) de tensiune si curent mari.
03B33J/ Circuitul din figura, considerând valorile marcate ale componentelor: (R=500Ω/30 W, C1=300μF/350V, C2=300μF/350V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:
1) de tensiune mare si curent mic.
2)de tensiune mica si curent mare.
3) de tensiune si curent mici.
4@ de tensiune si curent mari.
04B33J/ Circuitul din figura, considerând valorile marcate ale componentelor: (R=300Ω/30 W, C1=3000μF/35V, C2=3000μF/35V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:


1) de tensiune mare si curent mic.
2@de tensiune mica si curent mare.
3) de tensiune si curent mici.
4) de tensiune si curent mari.
05C33J Pentru netezirea pulsatiilor curentului continuu redresat se foloseste un circuit LC ca în figura. Care grupa de valori este recomandabila pentru ca acest filtru sa functioneze eficient la tensiunea de 24V si curent de 5A?


1) C1=470μF, L=25mH, C2=470μF.
2@ C1=4700μF, L=20mH, C2=4700μF.
3) C1=47μF, L=70μH, C2=47μF.
4) C1=4,7μF, L=25μH, C2=4,7μF.
06B33/ Circuitul de mai jos reprezinta un:


1@ Stabilizator.                          2) Invertor.
3) oscilator de zgomot.               4) Oscilator Gunn.
07B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenta sa interna Ri?
1) Ri=2Ω                2@ Ri=4Ω
3) Ri=8Ω                4) Ri=16Ω
08B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenta sa interna Ri?
1@ Ri=2Ω              2) Ri=4Ω
3) Ri=8Ω                4) Ri=16Ω
09B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenta sa interna Ri?
1) Ri=2Ω                2) Ri=4Ω
3@ Ri=8Ω              4) Ri=16Ω
10B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenta sa interna Ri?
1) Ri=2Ω                2) Ri=4Ω
3) Ri=8Ω                4@ Ri=16Ω
11B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea maxima?
1) Rs=2Ω               2@ Rs=4Ω
3) Rs=8Ω               4) Rs=16Ω
12B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea maxima?
1@ Rs=2Ω             2) Rs=4Ω
3) Rs=8Ω               4) Rs=16Ω
13B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea maxima?
1) Rs=2Ω               2) Rs=4Ω
3@ Rs=8Ω             4) Rs=16Ω
14B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea maxima?
1) Rs=2Ω               2) Rs=4Ω
3) Rs=8Ω               4@ Rs=16Ω
15B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa si la care trebue asigurata protectia?
1) Isc=1A              2) Isc=2A
3@ Isc=4A             4) Isc=8A
16B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa si la care trebue asigurata protectia?
1) Isc=1A              2) Isc=2A
3) Isc=4A              4@ Isc=8A
17B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa si la care trebue asigurata protectia?
1) Isc=1A              2@ Isc=2A
3) Isc=4A              4) Isc=8A
18B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa si la care trebue asigurata protectia?
1@ Isc=1A             2) Isc=2A
3) Isc=4A              4) Isc=8A
19C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este puterea maxima Pmax pe care o poate debita în sarcina?
1) Pmax=4 W           2) Pmax=8 W
3@ Pmax=16 W                 4) Pmax=32 W
20C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este puterea maxima Pmax pe care o poate debita în sarcina?
1) Pmax=4 W           2) Pmax=8 W
3) Pmax=16 W                   4@ Pmax=32 W
21C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este puterea maxima Pmax pe care o poate debita în sarcina?
1) Pmax=4 W           2@ Pmax=8 W
3) Pmax=16 W                   4) Pmax=32 W
22C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers în gol 16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este puterea maxima Pmax pe care o poate debita în sarcina?
1@ Pmax=4 W                   2) Pmax=8 W
3) Pmax=16 W                   4) Pmax=32 W
23C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Se noteaza IBcurentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul debitat în sarcina.Cât este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circula curentul IS=0,1A?
1) PZ=0,5 W           2@ PZ=1 W
3) PZ=1,5 W           4) PZ=2 W
24C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Se noteaza IBcurentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul debitat în sarcina.Cât este puterea disipata de dioda Zener PZ daca este deconectata sarcina (IS=0)?
1) PZ=0,5 W           2) PZ=1 W
3) PZ=1,5 W           4@ PZ=2 W
25C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Se noteaza IBcurentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul debitat în sarcina.Cât este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circula curentul IS=0,15A?
1@ PZ=0,5 W                   2 PZ=1 W
3) PZ=1,5 W           4) PZ=2 W
26C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Se noteaza IBcurentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul debitat în sarcina.Cât este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circula curentul IS=50mA?
1) PZ=0,5 W           2) PZ=1 W
3@ PZ=1,5 W                   4) PZ=2 W
27C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul debitat în sarcina.Cât este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=0,1A?
1) IB=150mA         2@ IB =200mA
3) IB =250mA        4) Lipsesc date.
28C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul debitat în sarcina.Cât este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=150mA?
1) IB=150mA         2@ IB =200mA
3) IB =250mA        4) Lipsesc date.
29C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul debitat în sarcina.Cât este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=50mA?
1) IB=150mA         2@ IB =200mA
3) IB =250mA        4) Lipsesc date.
30C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul debitat în sarcina.Cât este curentul IB prin rezistenta de balast daca se deconecteaza sarcina (IS=0)?
1) IB=150mA         2@ IB =200mA
3) IB =250mA        4) Lipsesc date.

4.    AMPLIFICATOARE

01D34 Etajul final al unui emitator CW pentru banda de 10 m este realizat cu o tetroda în montaj clasic (cu catodul la masa). La reglajul initial cu ocazia construirii sale, s-a constatat ca etajul oscileaza parazit pe o frecventa deaproximativ 2 - 3MHz. Care este cea mai probabila dintre cauze?
1) Cu toate ca este realizat cu o tetroda, lucrând la frecventa mare, este necesara neutrodinarea.
2) Condensatorul de decuplare a grilei ecran s-a ales de valoare prea mica.
3@ socurile de grila si de anod sunt fie necorespunzatoare, fie incorect plasate în montaj.
4) Sursa de alimentare anodica are impedanta interna prea mare.
02D34J/ La acordul etajului final al unui emitator în regim SSB se observa ca puterea maxima la iesire (citita pe reflectometru) si minimul de curent anodic nu se ob¡in în aceiasi pozitie a butonului de acord, ci în pozitii diferite. Acesta este un indiciu ca:
1@ Etajul necesita refacerea neutrodinarii.
2) Cel putin unul dintre tuburile din etajul final are vid slab si deci curent invers de grila.
3) Trebuie redusa excitatia etajului final.
4) Negativarea etajului final este prea mica.
03D34J/ La acordul pe o frecventa a etajului final al unui TX în regim telegrafic se observa urmatorul fenomen: Minimul curentului anodic si maximul curentului de grila se obtin în pozi¡ti diferite ale butonului de acord (nu se obtin simultan). Acesta este un indiciu ca:
1@ Etajul final trebuie neutrodinat sau nu este perfect neutrodinat.
2) Cel putin unul din tuburile electronice ale etajului final are vid slab si deci curent invers de grila.
3) Este necesar sa se reduca excitatia etajului final.
4) Este necesar sa se mareasca negativarea etajului final.
04B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza în clasa A. În acest caz în circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
1) Pe o durata mai mica decât jumatate din perioada semnalului de excitatie.
2) Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de excitatie.
3) Pe o durata mai micå decât perioada semnalului de excitatie, dar mai mare decât jumatate din aceasta.
4@ Pe întreaga perioada a semnalului de excitatie.
05B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza în clasa AB. În acest caz în circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
1) Pe o durata mai mica decât jumatate din perioada semnalului de excitatie.
2) Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de excitatie.
3@ Pe o durata mai micå decât perioada semnalului de excitatie, dar mai mare decât jumatate din aceasta.
4) Pe întreaga perioada a semnalului de excitatie.
06B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza în clasa B. În acest caz în circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
1) Pe o durata mai mica decât jumatate din perioada semnalului de excitatie.
2@ Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de excitatie.
3) Pe o durata mai micå decât perioada semnalului de excitatie, dar mai mare decât jumatate din aceasta.
4) Pe întreaga perioada a semnalului de excitatie.
07B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza în clasa C. În acest caz în circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
1@ Pe o durata mai mica decât jumatate din perioada semnalului de excitatie.
2) Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de excitatie.
3) Pe o durata mai micå decât perioada semnalului de excitatie, dar mai mare decât jumatate din aceasta.
4) Pe întreaga perioada a semnalului de excitatie.

08D34L/ Cât este factorul de amplificare în tensiune al montajului din figura, daca R1=1kΩ, iar Rf=100kΩ?
1) A=10                 2) A=20
3) A=50                 4@ A=100
09D34L/ Cât este factorul de amplificare în tensiune al montajului din figura, daca R1=5kΩ, iar Rf=100kΩ?

1) A=10                 2@ A=20
3) A=50                 4) A=100

10D34L/ Cât este factorul de amplificare în tensiune al montajului din figura, daca R1=2kΩ, iar Rf=100kΩ?
1) A=10                 2) A=20
3@ A=50               4) A=100

11D34L/ Cât este factorul de amplificare în tensiune al montajului din figura, daca R1=10kΩ, iar Rf=100kΩ?
1@ A=10               2) A=20
3) A=50                 4) A=100

12E34L/ Cât este câstigul montajului din figura (în dB), daca R1=1kΩ, iar Rf=100kΩ?
1) +20dB               2) +26dB
3) +32dB               4@ +40dB

13E34L/ Cât este câstigul montajului din figura (în dB), daca R1=10kΩ, iar Rf=100kΩ?
1@ +20dB             2) +26dB
3) +32dB               4) +40dB

14E34L/ Cât este câstigul montajului din figura (în dB), daca R1=5kΩ, iar Rf=100kΩ?
1) +20dB               2@ +26dB
3) +32dB               4) +40dB
15E34L/ Cât este câstigul montajului din figura (în dB), daca R1=2,5kΩ, iar Rf=100kΩ?

1) +20dB               2) +26dB
3@ +32dB             4) +40dB

DETECTOARE / DEMODULATOARE

01B35/ Schema electrica din figura alaturata reprezinta:


1) un redresor.                 2@ un detector MA.
3) un stabilizator.              4) un detector MP
02C35/ Cum se numeste montajul din figura?


1@ Detector de produs.               2) Demodulator MP
3) Discriminator.                        4) Demodulator MF,
03C35J/ Cu montajul din figura pot fi demodulate numai emisiuni:


1) SSB.                  2) A1A.
3@ FM.                  4) MA
04C35J/ Cum se numeste montajul din figura?

1) Demodulator în inel.     2@ Detector de raport.
3) Detector de MA.            4) Detector SSB

OSCILATOARE

01C36/ În cazul unui rezonator cu cuart în taietura AT, ce legatura este între grosimea sa si frecventa fundamentala de rezonanta?
1) La aceasta taietura frecventa nu depinde de grosimea rezonatorului.
2) Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mica.
3@ Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mare.
4) Numai peste 4÷5MHz exista o legatura directa între grosime si frecventa.
02B36/ Ce conditii sunt necesare pentruca un oscilator LC cu reactie sa functioneze?
1) Montajul trebuie sa aiba un câstig mai mic decât unitatea.
2) Montajul trebuie sa fie corect neutrodinat.
3@ Montajul trebuie sa fie prevazut cu o reactie pozitiva suficient de profunda pentru a fi compensate pierderile proprii ale circuitului rezonant.
4) Montajul trebuie sa fie prevazut cu o reactie negativa suficient de profunda pentru a fi compensate pierderile proprii ale circuitului rezonant.
03A36J/ Colpitts si Clapp sunt tipuri de:
1) Alimentatoare în comutatie.
2) Stabilizatoare de tensiune.
3@ Oscilatoare.
4) Modulatoare echilibrate.
04A36J/ Vackar si Clapp sunt tipuri de:
1) Alimentatoare în comutatie.
2) Stabilizatoare de tensiune.
3) Modulatoare echilibrate.
4@ Oscilatoare.
05A36J/ Hartley si Clapp sunt tipuri de:
1) Alimentatoare în comutatie.
2@ Oscilatoare.
3) Stabilizatoare de tensiune.
4) Modulatoare echilibrate.
06A36J/ Colpitts si Hartley sunt tipuri de:
1@ Oscilatoare.
2) Modulatoare echilibrate.
3) Alimentatoare în comutatie.
4) Stabilizatoare de tensiune.
07C36K/ În care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia se obtine printr-un divizor inductiv? (Alegeti raspunsul cel mai complect.)
1@ Hartley.
2) Colpitts si Clapp.
3) Vackar.
4) Colpitts si Vackar.
08C36K/ În care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia se obtine printr-un divizor capacitiv? (Alegeti raspunsul cel mai complect.)
1) Hartley si Colpitts.
2@ Colpitts si Clapp.
3) Clapp si Hartley.
4) Hartley si Vackar.
09C36K/ În care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia se obtine printr-un divizor  capacitiv? (Alegeti raspunsul cel mai complect.)
1) Vackar si Hartley.
2) Hartley si Clapp.
3@ Vackar si Clapp.
4) Colpitts si Hartley.
10C36K/ În care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia se obtine printr-un divizor  capacitiv? (Alegeti raspunsul cel mai complect.)
1) Vackar si Hartley.
2) Hartley si Clapp.
3) Colpitts si Hartley.
4@ Colpitts siVackar.
11C36/ De ce este recomandabil ca bobinele folosite în VFO sa fie realizate cât mai strâns si pe carcase cât mai rigide?
1) Sunt mai usor de ajustat la reglaj.
2) Se înbunatateste izolatia termica.
3@ Creste imunitatea la vibratii.
4) Scad capacitatile parazite.
12C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca frecventa VFO-ului scade cu temperatura. Ce solutie de remediere este recomandabila?
1@ O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic negativ.
2) O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic pozitiv.
3) Toate condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic zero.
4) În serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul termic potrivit ales.
13C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca frecventa VFO-ului creste cu temperatura. Ce solutie de remediere este recomandabila?
1) O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic negativ.
2@ O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic pozitiv.
3) Toate condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic zero.
4) În serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul termic potrivit ales.

7.    BUCLA BLOCATA IN FAZA (PLL)

01C37J/ Analizati schema alaturata. Ea reprezinta:


1) Principiul RAA.   2@ Principiul buclei PLL.
3) Principiul reactiei.         4) Principiul conversiei.
02C37J/ În figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator "PLL". Ce functie îndeplineste modulul notat "XO"?


1) Filtru cu cuart de banda îngusta.
2) Oscilator cu frecventa controlata de bucla.
3@ Oscilator de referinta cu cuart.
4) Oscilator cu calare de faza.
03C37J/ În figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator "PLL". Ce functie îndeplineste modulul notat "CF"?


1) Filtru cu cuart.(crystal filter).
2) Regulator de faza controlat de bucla.
3).Dispozitiv de comanda a frontului impulsurilor.
4@ Comparator de faza.
04B37J/ În figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator "PLL". Ce functie îndeplineste modulul notat "FTJ"?


1) Filtru cu cuart de tip "trece jos" (în aceasta schema).
2@ Filtru de tip "trece jos"
3) Formator de "trenuri de impulsuri" cu pas controlat.
4) Formatorul "tactului de juxtapunere'.
05C37J/ În figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator "PLL". Ce functie îndeplineste modulul notat "OCT"?


1).Optimizator controlat în tensiune.
2) Optimizator al constantei de timp.
3@ Oscilator cu frecventa controlata de bucla.
4) Oscilator de referinta cu cuart.
06C37J/ În figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator "PLL". Ce functie îndeplineste modulul notat "XO"?


1) Filtru cu cuart de banda îngusta.
2) Oscilator cu frecventa controlata de bucla.
3) Oscilator cu cuart cufrcventa reglabila cuntinuu (VXO".
4@ Baza de timp pilotata cu cuart.
8. SISTEME SI SEMNALE DISCRETE IN DOMENIUL TIMP (DSP)
01D38/



Bibliografie

1.      Regulamentul de radiocomunicatii pentru serviciul de amator din România
2.      Instructiuni de protectia muncii la statiile de radioamator - editie 1973
3.      Manualul inginerului electronist - vol.1 si 2 - editie 1998 - Edmond Nicolau
4.      Antene si propagare - editie 1982 - Edmond Nicolau
5.      Manualul radioamatorului începator - editie 1989 - Radu Ianculescu
6.      Dictionar tehnic de radio si televiziune - editie 1975 - Nicolae Stanciu
7.      Electronica fizica - Întrebari si raspunsuri - editie 1975 - T. Wilmore
8.      Radioamator YO - colectie 1990 - 1993
9.      Radioamatorul - colectie 1986 - 1989 - CJEFS Brasov
10.  Handbook ARRL 1995
11. Manualul radioamatorului - editie 1971 - M. Tanciu, I Vidrascu
Surse recomandate pentru pregatire, disponibile pe Internet:
  1. http://www.yo6kxp.org/  , mai precis



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu